vineri, 14 noiembrie 2008

Un pas mic pentru om

Stim cu totii ce a zis Armstrong cand a ajuns pe luna. Ar fi aproape imposibil sa nu(exceptie facand manelistii). Aselenizarea este unul dintre cele mai importante succese ale omenirii. Este o victorie nu numai stiintifica, nu numai pentru ca s-a depasit o bariera in tehnologia zborului, in lupta cu gravitatia, sau pentru ca acum putem afla mai multe despre satelitul luminos pe care il privim noaptea pe cer, dar mai ales pentru ca ne animeaza visele. Transforma universul larg si necunoscut in ceva ce poate fi atins, cuprins de mintile si de mainile noastre.
Sunt multe controverse legate de aselenizare in ceea ce priveste autenticitatea ei.
Am vazut cateva documentare, oficiale sau nu, destul de bine realizate care, fie te convingeau ca este o farsa, fie te convingeau ca e imposibil sa fie o farsa. Noi, ca si simplii spectatori, nu avem deloc dovezi care sa infirme sau sa confirme pasii umani pe luna. Putem sa vedem niste filmulete, in care vedem umbrele in directii diferite, sau ca lipsesc stelele. Dar nu suntem experti, si daca un documentar vine cu dovezi clare ca e normal sa nu se vada stele, altul vine cu dovezi la fel de clare ca ar trebui sa se vada stelele. Si toate documentarele se cam bat cap in cap, si cam toate au dreptate.
Astfel, eu mi-am propus sa las deoparte dovezile "stiintifice si palpabile", si sa analizez dovezile circumstantiale.
Si incep cu contextul general.
  • Cine a aselenizat ? Statele unite.
  • Ce stim despre ei? Ca sunt tineri ca si popor, nu au istorie, insa istoria lor aia scurta, e cel mai bine cunoscuta la nivel mondial, datorita filmelor western. Si mai stim ca este tara tuturor posibilitatilor. Si stim asta, la fel cum stiau toti europenii care emigrau la inceputul secolului trecut, si se duceau in state, si acolo fiind tara tututor posibilitatilor mureau de foame. Deci ce stim despre ei este ca sunt clar specialisti in a-si crea imaginea dorita.
  • Cand se intampla asta? In timpul razboiului rece. Imediat dupa ce rusii l-au lansat pe Sputnik, dobandind astfel un avantaj psihologic in timpul unui razboi psihologic. Oare un stat foarte experimentat in marketing si imagine, ar fi fost capabil moral sa insele toata populatia globului, doar ca sa domine psihologic un razboi psihologic, realizand toate asta cu costuri foarte mici intr-un moment istoric in care aveau nevoie sa faca asta?
  • Cum il chema pe cel care a pasit primul pe luna? Armstrong, adica, brat puternic. Evident, nu se putea sa il cheme Georgel Patrunjel. Cred ca oricat de tare ar fi fost domnul Patrunjel, Nasa l-ar fi picat la testul de nume.
  • Cate aselenizari se fac in prezent? Cam zero. Cam multe, avand in vedere ca e nevoie doar de tehnologia anilor 70.
Cam asta este contextul general.
Evident, oricare dintre raspunsurile de mai sus, pot fi combatute individual. Poti imparti orice substanta in elemente de baza si apoi sa zici ca are doar proprietatile acestora, dar faptul ca acea substanta e inchegata, este o substanta, nu elemente separate, mai aduaga proprietati noi, datorita reactiilor chimice dintre elemente. Apa e formata din hidrogen si oxigen, ambele sunt gaze. Apa e gaz? Nu. Poate fi si in forma gazoasa dar nu neaparat. Mai poate fi si lichida si solida. Sau din punct de vedere social, poti zice ca daca pui doi oameni intr-o camera, in camera aia se afla doi oameni. Eu zic ca nu neaparat. Unul poate fi criminal in serie, il omoara pe celalalt si nu vor mai fi doi oameni, ci doar unul. Important este contextul, suma faptelor, nu doar fiecare in parte.
Ce mi-a atras atentia insa, este un articol de pe Universe Today, in care se vorbea despre coloniile lunare ale viitorului (cate aselenizari se fac acum anual?) si despre problema pe care o constituie praful de pe luna. Nu mai stiu exact daca aparea in filmele cu aterizarea, si aterizarea propriu zisa, dar conform legilor fizicii, datorita gravitatiei foarte scazute, praful lunar trebuia sa pluteasca ore in sir dupa aterizare, iar Armstrong sa iasa intr-un nor de praf. Nu s-a intamplat asta. Dar asta a mai fost dezbatut si in documentare, asa ca eu revin la deductiile mele din dovezile circumstantiale. Articolul respectiv descria modurile in care praful lunar poate afecta colonia in mod negativ. Si mai spunea ca exista o speranta! Exista foarte multe inregistrari din anii 60 care ar putea ajuta coloniile in viitor. Exista evident si un "dar". Tehnologia e foarte veche, si nu prea exista echipament de redare a informatiilor. Exista din nou speranta, intr-un muzeu s-ar gasi echipament, si exista din nou un "dar", echipamentul nu prea merge. De fapt, e foarte complicat pentru Nasa, ca ei niciodata nu au avut fonduri si astfel, nu au cum sa recreeze tehnologia "complicata" a anilor 60. Asta m-a cam pus pe mine pe ganduri. Pentru ceva care s-a intamplat cu siguranta, cam multe piedici, lipse de dovezi, lucruri nestiute!
Deci a aselenizat sau nu?
Pai ... nu se stie clar 100%.
Si e normal sa nu. Oare cel mai puternic (desi eu pariez pe Rusia sau China) popor de pe planeta isi permite sa fie prins ca a mintit? Oare e singura data cand se intampla asta sau o sa se mai intample asta?
Oricate dovezi vor veni pe viitor, tot nu o sa fim 100% convinsi ca s-a aselenizat, sau ca nu. Tot va mai ramane o umbra de indoiala.
Asa se face istoria!

3 comentarii:

Anonim spunea...

Exista doua moduri de a privi istoria: din perspectiva trecutului si din perspectivele prezentului si viitorului.

Perspective trecutului iti largeste campul de cunoastere si cam atat; te uiti la ceea ce s-a intamplat si spui mamaaa ia uite ce au facut aia sau huoo ce nenorociti.

Privite din perspectiva prezentului si a viitorului aceste intamplari iti ofera o directie de actiune.

Daca ne uitam la aselenizare din perspectiva trecutului, americanii si-au adjudecat triumful indiferent daca in realitate s-a intamplat sau nu, si-au luat portia de avantaj psihologic.

Problema pe care mi-a pun din perspectiva prezentului si a viitorului este extinsa momentului pasirii pe Luna. Americanii si-au adjudecat succesul si au trecut mai departe la a prinde si alte victorii la centura: au fost victoriosi in lupta contra terorismului (nu conteaza daca a fost sau nu un pericol real, l-au facut ei real); au facut piata imobiliara, bursiera si bancara dupa regulile lor (nu conteaza ca aceste reguli ii avantajau tot pe ei si nu aveau nici o legatura cu realitatea economica (vezi oferirea de credite din fonduri inexistente, vezi cresterea pietei imobiliare artificial si nejustificat).

Deci problema nu se limiteaza la un singur eveniment, se extinde in toata aria actiunilor lor.

Intrebarea este ce facem noi, non-americanii in acesta privinta? Raspunsul este nimic. Jucam in continuare dupa regulile lor pentru ca suntem superficiali si comozi, nu cautam raspunsuri pt ca nu ne punem intrebari si traim (sau mai bine zis slujim) dupa cum ni se dicteaza.

Asa ca, aselenizat sau nu, victoria e a americanilor. La fel ca majoritatea evenimentelor globale.

In contextul recesiunii mondiale, a reuniunilor care se fac acum pt definirea noilor reguli economice, ma intreb ce fel de jug ni se mai pregateste.

Ionut spunea...

Veta, trebuie sa recunosc faptul ca de la un asa nickname, ma asteptam la un raspuns de genul "Am spalat chiuveta". Dar am fost in mod foarte placut surprins de gandirea si analogia ta.
De deductiile referitoare la evenimentele prezente, bazate pe evenimentele trecute.
Intr-adevar, cheia spre viitor se afla in trecut!

Anonim spunea...

esti de cacat.
folosesti cuvinte inteligente cu glume proaste despre minoritati.scrii pe blog cu dictionarul in fata?
nu ai argumente palpabile sa dovedesti ce sustii.
mult succes